AccueilTata’ura’a

Tata’ura’a

Tata’ura’a Tata’ura’a

E aha te tata’ura’a i roto i te terera’a ‘ohipa ‘oire ?

Nō te fa’aō i roto i te terera’a ‘ohipa ‘oire, o te tata’ura’a te rāve’a hope. E fa’ati’a tō na manuiara’a i te nu’u i roto i tā ‘oe orara’a tōro’a mai te peu e rave ‘ohipa ‘oire a’ena ‘oe.

E vai nei e 4 cadres d’emploi i roto i te FPC, ‘e, e piti o rātou o tē tītauhia nā roto i te tata’ura’a :

  • Tuha’a A – « Ferurira’a ‘e arata’ira’a »
  • Tuha’a B – « Fa’aterera’a »

‘Ua ha’amauhia te mau fa’auera’a tomora’a i roto i te mau fa’aotira’a e tano nō te mau arata’ira’a ‘ohipa tāta’i tahi a te FPC. E fa’atano teie huru tihepura’a i tē ha’apāpū i te auti’a ha’apa’ora’a ‘e fāitora’a a te mau tinotītau. E rave o ia ‘ei hi’ora’a i te mau faufa’a mōrare repupirita ‘e, te rēni iho ā rā a te ‘aifāitora’a i te ō i roto i te hō’ē tōro’a ‘oire nā te mau tinonūna’a ato’a.

‘Ia au i te ‘irava 40 a te fa’auera’a n°2005-10 nō te 4 nō tēnuare 2005, nā te Pū Ti’a’au ‘e Ha’api’ira’a tōro’a e fa’anaho i te mau tata’ura’a a te FPC. I muri mai i te tai’ora’a i te mau anira’a a te mau ‘oire, e ‘īriti te CGF i te mau tata’ura’a e pāhono atu i teie mau anira’a. E nehenehe teie mau tata’ura’a e ravehia nā rāpae ‘e aore rā nā roto.

‘Ia manuia, e aha te ‘ohipa e rave ?

E fa’ati’a te manuiara’a i te tata’ura’a i te ta’ata i manuia, ‘ia vai i ni’a i te hō’ē tāpura ta’ata manuia ‘e, ‘ia rave i te mau tōro’a tā te tinotītau e tītau ‘ia tīhepu-noa-hia atu o ia. Noa atu tē vai nei te i’oa i ni’a i teie nei tāpura, ‘aita te reira e ha’apāpū i te tihepura’a. E mana o ia i roto i te tā’ato’ara’a o Pōrīnetia farāni nō te roara’a e piti matahiti, ‘e aore rā, ‘ia ‘ore te hō’ē tata’ura’a ‘ia ha’amauhia, i te roara’a e piti matahiti, e tae roa atu i te fa’anahora’a i te hō’ē tata’ura’a ‘āpī. ‘Ia hope taua tau rā, mai te peu ‘aita ‘oe i tihepuhia, e tūmāhia tō ‘oe i’oa i teie tāpura ta’ata manuia ‘e, e aita tā ‘oe manuiara’a i tā ‘oe tata’ura’a e mana fa’ahou.

Nā te fa’aterera’a o te fa’atōro’ara’a e fa’aoti i te tihepura’a o te hō’ē tinotītau (te tāvana a te ‘oire ‘e aore rā te peretiteni a te hō’ē pū ‘ohipa ‘oire)

Te mau fa’auera’a tomora’a

‘Īritihia i te mau tinotītau e parau tū’ite tuatoru tuha’a rua i te iti a’e tā rātou ‘e aore rā e te tahi atu ti’ara’a ‘e aore rā parau tū’ite tāpurahia i te iti a’e, i te fāito II, ‘e aore rā i te hō’ē ‘āna’ira’a ‘itehia ‘ei ‘aifāito i te hō’ē o taua mau ti’ara’a ‘e aore rā parau tū’ite, i te mahana mātāmua o te tata’ura’a ‘ei taime maoro roa a’e.

‘Īritihia i te mau rave ‘ohipa ‘oire ‘e aore rā i te mau rave ‘ohipa e ‘ore e fāna’o i te ti’ara’a a te ‘oire ‘e o tei ha’apāpū e maha a’e matahiti ‘ei rave ‘ohipa ‘oire i te mahana mātāmua nō tēnuare o te matahiti ‘a ‘īriti ai te tata’ura’a.

‘Aita te rave ‘ohipa ‘oire e fāna’o nei i te tau vatara’a (maori nō tē ha’apa’o i te hō’ē tamari’i) e nehenehe e ti’a atu i te mau tata’ura’a nā roto.

‘Īritihia i te mau tinotītau e parau tū’ite tuarua nui i te iti a’e tā rātou ‘e aore rā e te tahi atu ti’ara’a ‘e aore rā parau tū’ite tāpurahia i te iti a’e, i te fāito IV, ‘e aore rā i te hō’ē ‘āna’ira’a ‘itehia ‘ei ‘aifāito i te hō’ē o taua mau ti’ara’a ‘e aore rā parau tū’ite, i te mahana mātāmua o te tata’ura’a ‘ei taime maoro roa a’e.

‘Īritihia i te mau rave ‘ohipa ‘oire ‘e aore rā i te mau rave ‘ohipa e ‘ore e fāna’o i te ti’ara’a a te ‘oire ‘e o tei ha’apāpū e maha a’e matahiti ‘ei rave ‘ohipa ‘oire i te mahana mātāmua nō tēnuare o te matahiti ‘a ‘īriti ai te tata’ura’a.

‘Aita te rave ‘ohipa ‘oire e fāna’o nei i te tau vatara’a (maori nō tē ha’apa’o i te hō’ē tamari’i) e nehenehe e ti’a atu i te mau tata’ura’a nā roto.

E nehenehe e ha’amana i teie mau parau tū’ite. E ‘itehia ‘ei ‘aifāitora’a, te mau parau tū’ite nō te ara hō’ē ā fāito. E tano i te tinotītau ‘ia tītau i te Tōmite nō te ‘Aifāitora’a i te mau Parau tū’ite.

Te terera’a o te mau tuha’a hi’opo’ara’a

  • Tuha’a fāri’ira’a (tuha’a hi’opo’ara’a pāpa’i)
    • Hō’ē hi’opo’ara’a pāpa’i ‘ite rau
    • Hō’ē parau pāpa’i terera’a ‘ohipa

E ō atu ‘oe i roto i te 2 o te tuha’a mai te peu e fa’aoti te rurura’a fa’aotira’a a te mau mero tōmite hi’opo’a e tano « ‘ia fāri’ihia ‘oe » i te tata’ura’a.

  • Tuha’a fāri’ira’a (tuha’a hi’opo’ara’a ‘āparau)
    • Hō’ē ‘āparaura’a nō te ‘aravihira’a tōro’a
    • Hō’ē ‘āparaura’a reo (fa’ahepo-‘ore-hia)
  • Tuha’a fāri’ira’a (tuha’a hi’opo’ara’a pāpa’i)
    • Hō’ē hi’opo’ara’a pāpa’i ‘ite rau
    • Hō’ē parau pāpa’i pū’ohura’a

E ō atu ‘oe i roto i te 2 o te tuha’a mai te peu e fa’aoti te rurura’a fa’aotira’a a te mau mero tōmite hi’opo’a e tano « ‘ia fāri’ihia ‘oe » i te tata’ura’a.

  • Tuha’a fāri’ira’a (tuha’a hi’opo’ara’a ‘āparau)
    • Hō’ē ‘āparaura’a nō te ‘aravihira’a tōro’a
    • Hō’ē ‘āparaura’a reo (fa’ahepo-‘ore-hia)
  • Tuha’a fāri’ira’a (tuha’a hi’opo’ara’a pāpa’i)
    • Pāhonora’a i te rahira’a e toru ‘e tae atu e pae uira’a
    • Hō’ē parau pāpa’i pū’ohura’a

E ō atu ‘oe i roto i te 2 o te tuha’a mai te peu e fa’aoti te rurura’a fa’aotira’a a te mau mero tōmite hi’opo’a e tano « ‘ia fāri’ihia ‘oe » i te tata’ura’a.

  • Tuha’a fāri’ira’a (tuha’a hi’opo’ara’a ‘āparau)
    • Hō’ē ‘āparaura’a nō te ‘aravihira’a tōro’a
    • Hō’ē ‘āparaura’a reo (fa’ahepo-‘ore-hia)

Annexes

Le Centre de gestion et de formation (CGF) assure une mission de service public dans le respect des valeurs qui y sont attachées. Le règlement général des concours et des examens professionnels, adopté par le conseil d’administration du CGF, s’impose aux candidats aux concours et aux examens professionnels, qui en prennent nécessairement connaissance lors de leur inscription.

Il met en œuvre le principe constitutionnel d’égal accès aux emplois publics et a ainsi pour objet, de préciser les règles applicables à l’ensemble des candidats. Il détermine les conditions de déroulement des épreuves des concours et examens professionnels organisés par le CGF, afin de garantir la régularité et l’égalité de traitement des candidats.

Calendrier concours

La phase d’inscription (retrait et dépôt du dossier d’inscription) des concours ouverts au titre de l’année 2024 est clôturée depuis le vendredi 23 février 2024 (14H, heure de Tahiti).

LibelléDates et horairesLieux
Phase d’inscription (Retrait et dépôt des candidatures)Du lundi 05 au vendredi 23 février 2024Au siège et sur le site internet du CGF
Publication des listes des admis à concourirÀ compter du lundi 08 avril 2024Au siège et sur le site internet du CGF
Épreuves écrites d’admissibilitéJeudi 23 mai 2024Tahiti
Publication des listes des admissiblesÀ compter du lundi 19 août 2024Au siège et sur le site internet du CGF
Épreuves orales d’admissionÀ compter du lundi 23 septembre 2024Tahiti
Publication des listes d’aptitudeÀ compter du lundi 28 octobre 2024Au siège et sur le site internet du CGF

Résultats

Composition de culture générale

Voie externe : spécialités administratives, technique, sécurité civile

Voie interne : spécialités administratives, technique, sécurité civile

Note administrative

Spécialité Administrative

Spécialité technique Bâtiment

Spécialité technique Environnement

Spécialité technique Système information

Spécialité Sécurité civile

Télécharger les grilles de notation

Composition de culture générale

Voie externe : spécialités sécurité civile et sécurité publique

Note de synthèse

Voies externe et interne : Spécialité sécurité civile

Épreuve des réponses aux questions

Voie interne : Spécialités sécurité civile et sécurité publique

Épreuves orales

Voies externe et interne : Spécialités sécurité civile et sécurité publique

Voies interne : Spécialité sécurité civile

Voies externe : Spécialité sécurité civile

Spécialité sécurité publique

Composition de culture générale

Voie externe : spécialité administrative

Note de synthèse

Voie externe : spécialité administrative

Voie interne : spécialité administrative

Voie externe : spécialité technique

Voie externe : spécialité sécurité civile

Voie externe : spécialité sécurité publique

Épreuve des réponses aux questions

Voie interne : spécialités administrative, technique, sécurité civile et sécurité publique