Te haereā€™a

Te haereā€™a Te haereā€™a

Te haereā€™a a te rave ā€˜ohipa ā€˜oire

ā€˜Ia au i te faā€™aueraā€™a nĀ°2005-10 nō te 4 nō tēnuare 2005, e fatu te rave ā€˜ohipa ā€˜oire, ā€˜ei huru tumu, i tō na tiā€™araā€™a (ā€˜eiaha rā tā na ā€˜ohipa). I te roaraā€™a o tō na oraraā€™a tōroā€™a, e nehenehe tā na e amo e rave rahi tōroā€™a e tÅ«ea i tō na tiā€™araā€™a ā€˜e tō na ā€˜aravihi.

E nehenehe tā te rave ā€˜ohipa ā€˜oire e taui i te fatu ā€˜ohipa i roto i te Tereraā€™a ā€˜Ohipa ā€˜Oire nā roto i te tauiraā€™a tōroā€™a ā€˜e aore rā, e nehenehe atoā€™a tā na e taui i te Tereraā€™a ā€˜Ohipa nā roto i te rāveā€™a o te monoraā€™a.

Teie te hōā€™Ä“ hohoā€™a haā€™apoto o te mau rāveā€™a taā€™a ā€˜Ä“ nō te haereā€™a a te rave ā€˜ohipa ā€˜oire.

Te tauiraā€™a tōroā€™a

E vai nei e piti huru tauiraā€™a tōroā€™a : nā rāpae ā€˜e nā roto.

  • Te tauiraā€™a tōroā€™a nā rāpae, o te taime e vaiiho te rave ā€˜ohipa i tā na ā€˜oire nō te tahi atu ā€˜oire ā€˜e aore rā nō te tahi ā€˜Ämuitahiraā€™a ā€˜oire.
  • ā€˜Ä€reā€™a te tauiraā€™a tōroā€™a nā roto, o te taime e tauihia te tōroā€™a a te rave ā€˜ohipa i roto i tō na ā€˜oire. O te tauiraā€™a piha tōroā€™a/faā€™atereraā€™a.

I roto i teie nei nā rāveā€™a e piti, e vai noa te mau fānaā€™o i noaā€™a i te rave ā€˜ohipa. E vai noa tō na maororaā€™a i roto i te tiā€™araā€™a ā€˜e te ā€˜Änaā€™iraā€™a e fatuhia e ana ā€˜e, e tere noa tō na oraraā€™a tōroā€™a mā te ā€˜ore e mutu i roto i te ā€˜oire ā€˜e aore rā i te pÅ« e fāriā€™i ia na, o tei faā€™ataehia atu tā na iho puā€™e parau, ma te ā€˜ore e faā€™aiti i tā na moni ā€˜Ävaā€™e.

ā€˜Irava 47

E nehenehe e taui i te tōroā€™a o te hōā€™Ä“ rave ā€˜ohipa ā€˜oire e fatu nei i te hōā€™Ä“ tiā€™araā€™a, ā€˜ia faā€™atiā€™a o ia, i niā€™a i te hōā€™Ä“ ā€˜ohipa a te tahi ā€˜oire, a te tahi ā€˜Ämuitahiraā€™a ā€˜oire ā€˜e aore rā a te hōā€™Ä“ pÅ« a te Hau e tÅ«ea i tā na tiā€™araā€™a. Nā te faā€™atereraā€™a o te ā€˜oire e fāriā€™i ia na e haā€™amana i tā na tauiraā€™a tōroā€™a. Maori te tÅ«raā€™a manaā€™o i rotopÅ« i te faā€™atereraā€™a o te ā€˜oire e fāriā€™i ā€˜e te faā€™atereraā€™a e faā€™aā€™ohipa nei i te rave ā€˜ohipa ā€˜oire, e mana te tauiraā€™a tōroā€™a e toru ā€˜Ävaā€™e i muri mai i te faā€™aararaā€™a o te faā€™aotiraā€™a a te faā€™atereraā€™a o te ā€˜oire e fāriā€™i i te faā€™atereraā€™a o te ā€˜oire nō reira mai te rave ā€˜ohipa.

E rave te faā€™atereraā€™a o te faā€™atōroā€™araā€™a i te haereā€™a o te mau rave ā€˜ohipa ā€˜oire i roto i te ā€˜oire iho ā€˜e aore rā i te pÅ« ; o te mau tauiraā€™a tōroā€™a noa, i reira e vai ai te tauiraā€™a nohoraā€™a ā€˜e aore rā te tauiraā€™a o te oraraā€™a o te rave ā€˜ohipa, e hiā€™opoā€™ahia ā€˜e te mau tōmite tereraā€™a ā€˜ohipa tiā€™atÅ«. E hiā€™opoā€™ahia nā mua roa te mau tauiraā€™a tōroā€™a a te mau rave ā€˜ohipa ā€˜oire i faā€™ataā€™ahia i tō rātou ā€˜Äpiti nō te mau tumu tōroā€™a ā€˜e te mau rave ā€˜ohipa ā€˜oire e ā€˜itehia e huma.

Te monoraā€™a

E faā€™atiā€™a o ia i te haereā€™a i rotopÅ« i te tereraā€™a ā€˜ohipa e vai nei i roto i tō tātou fenua (Hau nui, Hau fenua, te mau ā€˜oire ā€˜e tā rātou mau ā€˜Ämuitahiraā€™a) ā€˜e hau atu ā (Fenua Farāni)

I roto i te monoraā€™a, e tuā€™uhia te rave ā€˜ohipa ā€˜oire i rāpae mai i tā na arataā€™iraā€™a ā€˜ohipa, ā€˜ohipa ā€˜e aore rā tino tōroā€™a tumu ā€˜e, e tāmau o ia i tē fānaā€™o i reira i tō na mau tiā€™araā€™a mana nō te nuā€™uraā€™a ā€˜e te faā€™atuhaā€™araā€™a. I roto i teie raveraā€™a, e parauhia e piti oraraā€™a tōroā€™a tÅ«rua tō te rave ā€˜ohipa ā€˜oire.

ā€˜Irava 57

Te monoraā€™a, o te vairaā€™a o te rave ā€˜ohipa ā€˜oire i tuā€™uhia i rāpae mai i tō na arataā€™iraā€™a ā€˜ohipa tumu, tē fānaā€™o noa rā o ia i roto i tā na arataā€™iraā€™a tumu i tā na mau tiā€™araā€™a mana nō te nuā€™uraā€™a ā€˜e te faā€™atuhaā€™araā€™a. E faā€™aotihia te reira, nā niā€™a i te aniraā€™a a te rave ā€˜ohipa ā€˜oire, nā te faā€™atereraā€™a o te faā€™atōroā€™araā€™a i reira o ia e haā€™a ai. E nehenehe e faā€™aore ia na. Tei raro aā€™e te rave ā€˜ohipa ā€˜oire i monohia, i te mau ture a te tōroā€™a e amohia e ana nā roto i te monoraā€™a. E tau poto ā€˜e aore rā tau roa tō te monoraā€™a.

Te faā€™ataā€™araā€™a

I te tau raveraā€™a ā€˜ohipa, e nehenehe te rave ā€˜ohipa, ā€˜ia faā€™atiā€™a o ia, e haere e haā€™a i roto i te tahi piha tōroā€™a ā€˜e aore rā ā€˜oire, te hōā€™Ä“ tāā€™atiraā€™a faufaā€™a nō te tāā€™atoā€™araā€™a ā€˜e aore rā te hōā€™Ä“ faā€™anahoraā€™a faā€™aā€™ona ā€˜ore e rave nei i te ā€˜ohipa nō tē turu ā€˜e nō tē faā€™ahope i te ā€˜ohipa a te mau piha tōroā€™a a te ā€˜oire.  I te tau o taua faā€™ataā€™araā€™a rā, e vai noa o ia i raro aā€™e i te faā€™atereraā€™a a tōna tereraā€™a ā€˜ohipa tumu nō te arataā€™iraā€™a ā€˜ohipa, te ā€˜aufauraā€™a moni ā€˜Ävaā€™e ā€˜e te pārururaā€™a tōtiare. Terā rā, nā te pÅ« fāriā€™i e haā€™amau i te mau faā€™aueraā€™a ā€˜ohipa (ā€˜ohipa, hora, tau faā€™afaā€™aearaā€™a tāmatahiti ā€¦).

ā€˜Irava 56

Te faā€™ataā€™ara, o te faā€™anahoraā€™a a te rave ā€˜ohipa ā€˜oire e vai tāmau i roto i tā na arataā€™iraā€™a ā€˜ohipa tumu, i reira o ia e amo ai i te hōā€™Ä“ tōroā€™a, e tāmau i te ā€˜aufauhia nō tā na ā€˜ohipa terā rā e rave o ia i tā na ā€˜ohipa i roto i te hōā€™Ä“ ā€˜oire ā€˜e aore rā te hōā€™Ä“ pÅ« a te hau ā€˜Ä“ atu i tō na iho ā€˜oire tumu. E tupu o ia mai te peu e aniraā€™a rahi nō te ā€˜ohipa, ā€˜e te parau faā€™atiā€™a a te rave ā€˜ohipa ā€˜oire. E tÄ«tauhia ā€˜ia amo taua rave ā€˜ohipa rā i te tōroā€™a e hōā€™Ä“ ā fāito ā€˜Äpaparaā€™a mana i te tōroā€™a tā na i amo i roto i tā na tereraā€™a ā€˜ohipa tumu.